S-a dovedit acum: cititul intareste capacitatile cognitive ale copiilor, adica capacitatea lor de a procesa, gandi si intelege, aici aveti o lista cu cele mai bune carti pentru copii: librariadonaris.ro.
Nu conteaza daca este vorba de basme, povesti sau carti tactile si sonore, atata timp cat acestea sunt benefice pentru dezvoltarea cognitiva, emotionala si psihica a copiilor. Dar cand sa incepem?
Potrivit expertilor, orice moment este perfect pentru a porni in aceasta aventura, inca din primele luni de viata. Cititul cu voce tare stimuleaza capacitatea de recunoastere a limbii materne si, mai tarziu, faciliteaza si invatarea cititului independent.
- Intareste legatura
Citirea unei carti bune impreuna cu copilul tau, fie ca o cititi singuri, fie ca o cititi pe rand, nu este altceva decat o modalitate de a petrece timp de calitate impreuna, consolidand legatura emotionala. In special, atunci cand acest lucru se intampla in perioada prenatala si in primele 24 de luni de viata, ajuta la crearea a ceea ce cercetatorul John Bowlby numeste “un atasament sigur”.
Un studiu (2008) a evidentiat modul in care cititul impreuna influenteaza in mod pozitiv relatia parinte-copil, promoveaza alfabetizarea si dezvoltarea limbajului.
- Imbunatateste abilitatile de ascultare
Ascultarea unei povesti citite cu voce tare presupune un efort de intelegere, dar mai intai de toate un efort de atentie. Cu alte cuvinte, este necesara o anumita capacitate de ascultare. Antrenarea copiilor pentru a-si concentra atentia inca de la varsta prescolara nu poate avea decat un efect benefic asupra performantelor lor scolare viitoare. Spre deosebire de dispozitivele electronice, cum ar fi tabletele si televizorul, care au tendinta de a-i pasiviza pe copii, lectura promoveaza invatarea activa.
- Dezvolta abilitatile cognitive si limbajul
Dezvoltarea cognitiva se refera la capacitatea copilului de a procesa informatii si concepte, la capacitatea de a percepe si de a invata limbajul. Jean Piaget a elaborat patru stadii ale acestei dezvoltari: senzorio-motor, preoperational, operational concret si operational formal.
Un studiu (2013) arata ca cititul are efecte pozitive chiar si asupra copiilor foarte mici: cei ai caror parinti au citit si au vorbit mai mult cu ei au prezentat, de asemenea, o mai buna stapanire a limbajului si o mai buna dezvoltare cognitiva. Dar asta nu este tot: beneficiile cititului par sa fie evidente si la copiii mai mari, pana in preadolescenta.
- Extinde vocabularul
Citirea cartilor ii ajuta pe copii sa isi extinda numarul si varietatea cuvintelor pe care le folosesc. De fapt, atunci cand citim o carte, nu este neobisnuit sa intalnim cuvinte al caror sens nu-l cunoastem, in special termeni pe care nu-i folosim in conversatia de zi cu zi. Importanta de a avea un vocabular mare nu trebuie subestimata, dimpotriva! Potrivit acestui studiu (2015), cunoasterea mai multor cuvinte ar influenta oportunitatile academice si sociale ale copiilor nostri.
Dar nu numai atat, cei care au un vocabular mai mare ar avea tendinta de a invata cuvinte noi chiar mai repede, conform a ceea ce se numeste efectul Matthew. Pe scurt, invatam mai repede, creste probabilitatea de a avea rezultate bune la scoala si interactiunile sociale sunt mai satisfacatoare, deoarece copilul este capabil sa exprime corect si precis ceea ce gandeste.
Informatii interesante despre citit
Chiar daca educatia a devenit mai raspandita, a fi citit a fost o cale majora pentru divertisment si dobandirea de cunostinte, in special pentru femei. Ajuns in secolul al XIX-lea, femeile au fost incurajate sa obtina doar o educatie minima, iar ambitiile lor academice au fost descurajate. A fi citit de familie si prieteni a fost acceptabil si le-a oferit femeilor o aparenta de iesire pentru curiozitatea si foamea lor de povesti.
Odata ce invatamantul primar a devenit mai accesibil si mai acceptabil, membrii mai tineri ai familiei le-au citit batranilor, intr-o inversare dulce a povestilor clasice ale bunicii.
Avand in vedere modul in care textele timpurii erau menite sa fie mai degraba auzite decat vazute, actul de a citi in tacere a ramas o curiozitate. In 330 i.Hr., cand Alexandru cel Mare a citit in tacere o scrisoare a mamei sale in fata trupelor sale, oamenii deja uimiti au fost si mai uimiti de capacitatile de alta lume ale generalului lor.
Mult mai tarziu, in Confesiunile sale, scris in secolul al IV-lea d.Hr., Sfantul Augustin se minuneaza de modul in care mentorul sau, Sfantul Ambrozie, a reusit sa inteleaga sensul unui text in timp ce „vocea lui era tacuta si limba lui era linistita”. Primele reglementari care impun carturarilor sa lucreze in tacere in bibliotecile monahale dateaza din secolul al IX-lea.
Bibliotecile antice si medievale de pana atunci, si probabil pentru o perioada considerabila de timp dupa aceea, ar fi fost foarte diferite de conceptul modern de loc linistit de studiat. Data viitoare cand visezi sa citesti la biblioteca din Alexandria sau la biblioteca lui Celsus (cine nu, nu-i asa?), nu uita sa tii cont de zgomotul de la explorarile academice foarte zgomotoase care se desfasoara in jurul tau.
